Viciul imita virtutea, iar neghina se sileste sa fie socotita grau; prin forma ei, se aseamana cu graul, dar este dovedita prin gust de cunoscatori. Si diavolul se preface in inger luminos, nu insa ca sa se reintoarca acolo unde era, ci ca sa imbrace cu intunericul orbirii si cu o stare ciumata de necredinta pe cei care duc o viata la fel cu ingerii.
Multi lupi umbla de colo colo in haine de oi, au imbracaminte de oi, dar nu si unghiile si dintii. Sunt imbracati intr-o piele blanda, inseland prin infatisarea lor pe cei simpli, dar varsa din dintii lor veninul cel ucigator al necredintei.
Avem deci nevoie de har dumnezeiesc, de minte treaza si de ochi veghetori ca sa nu mancam neghina ca grau si sa ne vatamam din nestiinta, nici sa fim sfasiati luand lupul drept oaie si nici sa socotim inger binefacator pe diavolul pierzator si sa fim inghititi de el.
Sfantul Chiril al Ierusalimului - Cateheze |
|
BAHNA, SEC. XVII
Prezenta si progresele micilor comunitati catolice, atestate pentru prima data catre mijlocul secolului al XVII-lea, a continuat in mod ascendent de-a lungul veacului respectiv in cele trei sate situate pe bazinul piriului Bahna: Valea Seaca, Pascani si Pisciata. Evolutia lor a fost una fireasca, de la mic la mare, de la putini locuitori romani ortodocsi la inmultirea lor treptata. Incepind cu anii 1640 au fost atestati credinciosii romani catolici. Inmultirea lor a fost, de asemenea, una normala, fara cresteri de proportii si inexplicabile. In anul 1692, Giovani Battista Volponi, prefectul misiunilor catolice conventuale, a raportat Propagandei Fide ca "oamenii de credinta catolica din asezarle rurale "Pisciata" si "Valle Sacca" au fost ajutati in rezolvarea problemelor religioase de catre misionarul italian "Luigi Benilacqua". Acum, si niciodata dupa aceasta, n-a mai fost pomenit in documente toponimul Pascani, ceea ce convinge ca acest catun a fost inglobat definitiv intr-una dintre asezarile invecinate. Vasile hatmanul si-a exercitat dreptul de stapinire asupra mosiei si satelor formate pe cursul mijlociu al piriului Bahna. Acesta a mai fost cunoscut si sub numele de Ceaurul. Urmasul sau, Dumitrascu Stefan, a mostenit satul Valea Seaca. Fiica acestuia, Catrina, a fost luata in casatorie de Antioh Cantemir. Nicolae Costin a descris episodul astfel: "Asijderea, intru' acest an si intru' aceasta iarna, in caslegile Craciunului s-au casatorit Antioh Voda, de au luat sie doamna de tara, pe Catrina, fata lui Dumitrascu Ceaur de Valea Seaca, ce au fost logofat mare". Din descrierea evenimentului si precizarea ca acesta s-a petrecut in cel de-al III-lea an de domnie a lui Antioh Cantemir, rezulta casatoria realizata in anul 1697. La 11 noiembrie 1701, Constantin Duca a permis serdarului Ion Costin sa caute pe Andone si Neculai, feciori ai lui Vasile Radul, vecinii sai din Valea Seaca, dati de zestre de socrul sau, Dumitrascu Ceaurul din asezarea in cauza. In iulie 1705 a fost inscris in documente numele agai Vasile Ceaurul, din Valea Seaca. In lunile august si septembrie 1705 s-a relatat despre vecinii lui Constantin Ceaurul din aceeasi localitate. In cursul anului 1709, Ionita beizadea a venit de la Constantinopol, s-a prezentat la Nicolae Mavrocordat, unde a chemat pe Anita, sora lui, fata lui Antioh Cantemir, si Toader Palade - vistiernic, cumnatul sau, carora le-a dat satul si mosia Valea Seaca, asupra caruia isi concentrase atenta fanariotul. O soarta similara au cunoscut asezarea si mosia Albeni. Odata cu trecerea timpului nu s-au mai facut diferentieri intre cele doua sate, deoarece ambele erau ale vistiernicului Toader Palade.
In hotarnicele si hrisoavele anilor 1759 si 1761 a fost inscris toponimul Valea Seaca. Documentele nu ne permit sa admitem discontinuitatea asezarii de pe Bahna si nici prezenta maghiarilor, secuilor, ceangailor. Locuitorii erau roman ortodocsi si catolici. Misionarul catolic si demnitar al catolicilor din Moldova, in anul 1762 a aratat ca populatia catolica din asezarea respectiva era formata din 248 de persoane care traiau in 52 de case. In anul 1697 erau 17 case si 84 de indivizi catolici. Rezulta ca in 65 de ani populatia catolica de aici a crescut cu 36 de familii si 164 de persoane, ceea ce reprezinta un fenomen normal. Este limpede ca populatia catolica de aici este rezultatul unei evolutii firesti, normale. Aceasta n-are nimic in comun cu halucinatiile si extremismul unui Hegyeli Attila si Ferenc Pozsony, nici cu incapacitatea intelectuala a lui Dumitru Martinas. Aici traiau de peste un secol romani catolici si ortodocsi in cea mai perfecta convietuire si armonie, neinstigati unii impotriva altora de slujitorii maghiari, de credinta si convingeri calvine, dar prefacuti a fi misionari catolici, inselatori si propovaduitori de neadevar. In statistica intocmita in anul 1774 au fost inscrise satele: Dealul Nou si Valea Seaca. In prima asezare au fost aratate 29 de case, care apartineau: popei Vasile, dascalului Dumitru, mezinului Andrei Bosoic, alta - capitanului Vidrasco, 25 birnicilor, cu onomastica romaneasca. Satul Valea Seaca apartinea paharnicului Constantin Palade. Numarul caselor era de 103. Circa o jumatate - catolicilor, si alta -ortodocsilor. Dupa profesiuni, acestea apartineau: la 2 mazili, unui ruptas, la 2 femei sarace, unui diacon, la 80 de postasi la Bacau si la 13 birnici. Faptul ca 80 de proprietari de case din Valea Seaca indeplineau functia de postasi in tirgul de pe Bistrita demonstreaza refugierea lor in zona retrasa si aparata de paduri si cursul piriului Bahna. Onomastica capilor de familie si cea de botez este romaneasca, deoarece a fost inscrisa de autoritatile moldovenesti si in documentul predat celor de ocupatie ruseasca. Unele atributii si meserii (vacarul, jitarul, vierul, rotarul, curelarul, olarul, dogarul) tineau locul onomasticei de familie.
prof. dr. Dumitru ZAHARIA, Ziarul de Bacau
|
