Viciul imita virtutea, iar neghina se sileste sa fie socotita grau; prin forma ei, se aseamana cu graul, dar este dovedita prin gust de cunoscatori. Si diavolul se preface in inger luminos, nu insa ca sa se reintoarca acolo unde era, ci ca sa imbrace cu intunericul orbirii si cu o stare ciumata de necredinta pe cei care duc o viata la fel cu ingerii.
Multi lupi umbla de colo colo in haine de oi, au imbracaminte de oi, dar nu si unghiile si dintii. Sunt imbracati intr-o piele blanda, inseland prin infatisarea lor pe cei simpli, dar varsa din dintii lor veninul cel ucigator al necredintei.
Avem deci nevoie de har dumnezeiesc, de minte treaza si de ochi veghetori ca sa nu mancam neghina ca grau si sa ne vatamam din nestiinta, nici sa fim sfasiati luand lupul drept oaie si nici sa socotim inger binefacator pe diavolul pierzator si sa fim inghititi de el.
Sfantul Chiril al Ierusalimului - Cateheze |
|
DOCUMENT CLEJA
La inceputul anului 1947 conducerea judetului Bacau a solicitat Primariei comunei Cleja sa intocmeasca o situatie generala asupra satelor existente pe teritoriul administrat de institutia in cauza. Documentele emise atunci au aratat ca aici functiona o primarie al carei sediu fusese construit din caramida, in anul 1912. Constructia, acoperita cu tabla, avea suprafata de 120 m.p. Terenul posedat de institutie totaliza 9.265 m.p. Acesta era format din 3.700 m.p. siliste, 2.565 m.p. lotul in islazul comunal, 2.000 m.p. erau ai asociatiei comunale, iar 1.000 m.p. erau ai cooperativei agricole. Populatia comunei traia in satele: Alexandrina - 149 familii, in care existau 652 de suflete; Cleja - 447 familii cu 1686 persoane; Somusca - 264 familii cu 1248 de cetateni. In total existau aici 850 familii, in care traiau 3586 indivizi. Pe sexe, situatia a fost stabilita astfel: Alexandrina - b.-318, f.-334, total 652; Cleja - b.-822, f.-864, total 1686; Somusca - b. -616, f.-632, total 1248. Total barbati - 1756, iar de sex feminin - 1830. Totalul oamenilor comunei era format din 3586 indivizi. Intreaga populatie a fost aratata ca fiind de "nationalitate romana". Pe raza comunei Cleja n-au fost inscrise persoane care sa apartina maghiarilor, secuilor si nici inventatilor ceangai. Din vechea populatie de credinta ortodoxa, atestata documentar in secolul al XVI-lea, mai traiau doar 98 de persoane. Romanii de credinta catolica au fost consemnati in documente in anii 1696-1697. Acestia formau atunci 18 familii, in care traiau 72 de persoane. In 1947 numarul acestora era de 3.481 indivizi. Dupa ocupatiile practicate, acesti locuitori se imparteau astfel: 3424 agricultori, 112 muncitori, 5 comercianti, 40 functionari, 10 industriasi 10, 1 liber profesionist. Suprafata arabila pe sate a fost consemnata astfel: Alexandrina - 175 ha, Cleja - 625 ha, Somusca - 461 ha; total - 1.261 ha; vii - 93 ha; paduri - 1.436 ha. Rezulta ca cele 850 de familii romanesti din Cleja posedau o suprafata de 3.142 ha si 7.703 m.p. teren. Reforma agrara infaptuita dupa martie 1945 adusese proprietarilor agricoli din Cleja 381 ha din fostele proprietati: Hanut, Motet, Braescu, Fodor, Buzdugan. Pe cuprinsul comunei functionau: Scoala de 7 clase Cleja, frecventata de 130 de elevi; aceasta functiona intr-o cladire proprie, corespunzatoare; gradinita de copii, fara sediu propriu, era frecventata de 30 de copii; Scoala primara de 4 clase din Buda n-avea sediul sau, dar era frecventata de 45 de elevi. Functiona un singur invatator.
Scoala primara din Somusca functiona intr-un local inchiriat; cei 80 de elevi erau indrumati de doi invatatori. Pe teritoriul comunei functionau doua biserici catolice. Biserica ortodoxa nu mai era decit o amintire pentru batrinii satului, care se mai duceau din cind in cind la mormintele stramosilor lor ingropati in cimitirul cunoscut de la marginea asezarii Cleja. Razboiul lasase urme dureroase prin sacrificarea multor vieti omenesti. Pe teritoriul comunei mai traiau 78 de invalizi, 100 de vaduve si 3 orfani. Cimitirul eroilor, ridicat la intrarea in cimitirul satului Cleja, aminteste oricui despre participarea locuitorilor de aici la marile batalii pentru apararea tarii si a neamului. Credinciosii catolici s-au bucurat de vizita episcopului Suton Durcovici. Acestia erau nemultumiti de felul in care erau tratati de catre parohul Francisc Hoidin, care-i trata pe oameni ca un "stapin". Pentru atingerea scopului sau el le vorbea credinciosilor despre Papa Pius al XII-lea ca fiind "stapan pe poporul sau". Episcopul Durcovici a cazut in eroarea savirsita de administratorul parohiei atunci cind i-a vizitat si i-a uns cu sfintul mir pe credinciosii de aici, la 27 septembrie 1948. Respectind "vechiul obicei al populatiei catolice", episcopul a venit la Cleja in calitate de "reprezentant al catolicismului pe Moldova". El a predicat in biserica ideea ca Papa Pius al XII-lea "este stapin pe poporul sau si ca anumiti oameni contra religiei cauta a corupe poporul credincios". Populatia de credinta catolica, nemultumita de activitatea parohului, era divizata in doua tabere. Partida adversa preotului a devenit irascibila atunci cind a fost refuzata de catre episcop sa fie primita in audienta "pentru ascultarea plingerilor contra parohului". Primarul - Martin Anton Istoc - si notarul Gheorghe Cucu, au scris: "iar episcopul nu a voit a-l primi". Abandonarea comunitatii catolice din Cleja de catre autoritatea suprema din Moldova in asemenea conditii de rivalitati si aspiratii a oferit cel mai bun prilej activistilor sovinismului maghiar sa intervina.
Pe intreaga durata a anilor scolari 1946 - 1949 invatatorii si reprezentantii celorlalte autoritati ale statului au scris ca toti elevii si parintii acestora erau de "nationalitate romana", dar "de credinta catolica", iar acolo unde a fost cazul s-a precizat: credinta ortodoxa. Totul a decurs normal si firesc, fara discutii si acte de violenta. Incepind cu anul scolar 1949/1950 la Scoala Somusca a activat ca invatator Timbrus Bezki. Acesta si-a permis sa scrie, cu alta cerneala, alaturi de datele completate de invatatorul roman, titulatura institutiei - "Scoala maghiara", iar alaturi de expresia "romani catolici" a adaugat cuvintul "maghiari". In acelasi an functionau pe raza comunei Cleja: Scoala maghiara Cleja si Scoala maghiara Somusca. Invatatorii Sata si Berta aveau foarte putini elevi frecventi si prezenti in clasele conduse de ei. Parintii elevilor si-au dat seama cu usurinta de ineficienta si lipsa de perspectiva a invatamintului in limba maghiara. Situatia devenise haotica datorita terorii staliniste, activitatii sovine si dispretuitoare a activistilor maghiarismului. Autoritatile nu-si puteau exercita rolul. Populatia a hotarit alungarea acestor sovini deoarece devenisera provocatori si rau-facatori.
prof. dr. Dumitru ZAHARIA, Ziarul de Bacau
|
