Iata o noua lucrare intriganta aparuta de aceasta data sub egida Facultatii de Teologie Ortodoxa - "Sfanta Mucenita Filofteia", a Universitatii Pitesti.
                Rasfoind cartile dintr-o anume biblioteca, am dat intamplator peste un "Curs de Misiologie", an III, autori Pr. Lect. Drd. Nicolae Branzea si Diac. Prep. Marius Radomir, ed. Tiparg, 2004. Si, atras si de icoana Sfintei Treimi de pe coperta, mi-am dat curaj sa-l parcurg, alungandu-mi scepticismul, conviins fiind ca Duhul Sfant reprezentat in acea icoana va fi luminat mintile autorilor. Cursul este alcatuit din mai multe capitole, dar ne ajunge daca vom zabovi doar asupra catorva dintre ele, primele.
                Lucrarea incepe transant, prin tragerea unui semnal de alarma: "Societatea in care traim astazi, in plin proces de secularizare si globalizare, are ca produs aparitia in plan religios a numeroase grupari religioase noi sau provenite din curente religioase orientale..." Dupa ce suntem avertizati de periculoasa "explozie religioasa si pseudo-religioasa", ni se dezvaluie si scopul prezentei lucrari: "teologii nostri ortodocsi sa poata apara pe credinciosi, turma lui Hristos, de rataciri si dezbinari". Si "avand in vedere amploarea fenomenului si agresivitatea acestuia asupra credinciosilor si contemporanilor nostri este vital pentru tanarul teolog ortodox sa cunoasca in primul rand invatatura de credinta a Bisericii, a valorilor pe care aceasta le detine si a adevarurilor, iar apoi sa stie sa combata pe sustinatorii invataturilor gresite...".
                Inceputul - promitator, continuarea - stupefianta.
                La pagina 29, dupa ce se descriu conditiile propice aparitiilor sectelor, modul lor de propagare, precum si nocivitatea acestora, in capitolul dedicat baptistilor sta scris: "Ar fi folositor sa remarcam ca nici Cristos si nici Apostolii nu ne-au lasat o invatatura clara despre limita peste care o Biserica trebuie considerata apostata. Nu stim cat de mult trebuie sa se indeparteze o grupare crestina de la idealurile si practica Noului Testament pentru a fi indreptatiti a nu o mai considera Biserica". Si partea cea mai tare: "Credem ca orice Biserica unde este proclamata Evanghelia are in ea samanta necesara pentru dobandirea vietii divine prin nastere din nou". Iaca pozna! Ei bine, fratilor, scepticismul si dezamagirea, pe care m-am chinuit sa le indepartez, m-au cuprins din nou. Dar circul nu s-a terminat! Dupa ce aflam ca Asociatia Baptistilor Germani din America sprijinea in 1924 cu suma de 4116 $ pe cei 12 misionari activi din Romania, in pagina 47 citim ca: "pentru a se apara impotriva abuzurilor Bisericii majoritare Ortodoxe, baptistii i-au chemat pe reprezentantii celorlalte culte evanghelice (asta dupa '89, n.n.) sa formeze un front comun constituind «Alianta Evanghelica Romana»". Mai dam o pagina si intalnim alti clovni, mai bine zis aceiasi doi, dar purtand alte masti, la fel de ipocrite: "Romania nu mai trebuie sa fie o tara in care o anumita «religie» sa fie declarata «nationala». Democratia contemporana nu permite «monopolul» nimanui asupra «sufletelor» oamneilor. Epoca totalitarismului, de orice fel ar fi el, trebuie sa dispara. Oriunde au ajuns, baptistii au incurajat instalarea unui climat democratic si tolerant care sa respecte libertatea de constiinta. Multe din personalitatile politice baptiste au contribuit masiv la formarea si intretinerea climatului de libertate specific Americii..." . In urmatorul alineat, se afirma cu fermitate: "...baptistii isi aduc si ei aportul la mantuirea copiilor lui Dumnezeu din Romania. Prezenta lor, departe de a fi dusmanoasa sau amenintatoare, trebuie privita ca o contributie sincera si frateasca la mantuirea multor romani, cu un indemn si o incurajare spre o conformare mai fidela la standardul si spiritul Noului Testament". Iata si bomboana de pe coliva! Dintr-o asa expunere ai crede mai degraba ca autorii ar fi, de fapt, doi baptisti infiltrati in randurile teologilor ortodocsi.
                Nu stim daca domnii profesori cred "intr-una soborniceasca si apostoleasca Biserica" (si ca numai Biserica Ortodoxa detine succesiunea apostolica), si nici nu avem indicii in acest sens, din contra.
                De asemenea, nu stim - si iarasi nu avem nici un indiciu in acest sens - care sunt sectele de care sa ne ferim, pe care sa le combatem, de vreme ce "orice Biserica unde este proclamata Evanghelia, are in ea samanta necesara pentru dobandirea vietii divine"?
                Nu stim nici de ce Biserica Ortodoxa trebuie sa dea la pace cu falsificatorii adevarului, cu falsii propovaduitori care, vorba poetului, "s-au aciuiat pe la poale de Carpati" si care fac front comun (de lupta, evident) contra "abuzurilor" Bisericii majoritare? Care ar fi acele abuzuri?
                Nu stim de ce Biserica Ortodoxa, singura pastratoare a Adevarului, trebuie sa fie asezata pe acelasi calapod cu ereticii? "Democratia contemporana" invocata in acest sens nu este si nu poate fi un argument.
                Nu stim de ce trebuie sa intelegem libertatea democratica drept haos al constiintei.
                Suntem de acord cu eliminarea totalitarismului de pe scena mondiala, dar nu stim de ce simpla aparare a adevarului - pana mai ieri o datorie si un act de dreptate - sa fie considerata extremism, bigotism sau totalitarism.
                Nu stim de ce acei copii si cetateni romani baptisti nu s-ar putea mantui in Biserica Ortodoxa, sau de ce aceasta ar avea nevoie de ajutor (baptist sau de alt fel)?                 Nu stim cine si pe baza caror criterii poate afirma si sustine "conformarea fidela la standardul si spiritul Noului Testament" a baptistilor mai ales in comparatie cu Ortodoxia? Si pentru ca veni vorba, sa enumeram cateva din invataturile baptiste, descrise in aceeasi lucrare de nivel universitar:
1. mantuire exista numai in Hristos, un alt mijloc (Cruce, Taine, Sfinti) nu exista; mantuirea se da prin har, fara sa o meritam (p. 55);
2. pocainta inseamna recunoasterea pacatului siparerea de rau pentru el; pocainta nu presupune si implinirea faptelor bune, acestea fiind rodul mantuirii (p. 56);
3. Botezul nu curata pacatele; Sfanta Euharistie nu iarta pacatele, acestea au doar caracter formal (p.62);
4. rugaciunile catre Sfinti nu sunt in conformitate cu Sfanta Scriptura; cele pentru morti nu sunt valabile (p.65).
                Aceste invataturi sunt contrare celor ortodoxe, iar cei doi profesori universitari ar trebui sa cunoasca acest lucru si sa nu-l promoveze. De altfel, diferentele dintre "culte" se cunosc si numai apostazia lor duce la astfel de incurajari care netezesc drumul spre iad, atat pentru ei cat si pentru cei atat de naivi ca sa le-nghita. Iar din incheierea patetica din finalul Cursului: "Dumnezeu face o lucrare minunata cu Adunarile Fratesti din Romania..." raspundem si noi sarcastic: Ce noroc pe capul nostru !